BETÉL s.m. Piper agățător, care crește în India și Indonezia. [< fr. bétel < cuv. din Malabar]. (Sursa: DN )

BETÉL s.m. Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini grimpante cultivat pentru frunzele sale, cu gust înțepător. (din fr. bétel, port. betele) (Sursa: MDN )

BETÉL, beteli, s.m. Arbust cățărător ale cărui frunze pot fi mestecate. – Din fr. bétel. (Sursa: DOOM )

betél s. m., pl. betéli (Sursa: Ortografic )

betél m., pl. lĭ (fr. bétel, d. ind. betie). Un fel de piper agățător. S.n. Un amestec de substanțe (în care foile de betel formează baza) pe care indieniĭ îl mestecă în gură. V. sacîz. (Sursa: Scriban )