BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care este constituit din două părți. ◊ convenție (sau înțelegere etc.) bipartită = convenție (sau înțelegere etc.) între două state, două partide etc. – Din fr. biparti, lat. bipartitus. (Sursa: DEX '98 )

BIPARTÍT, -Ă adj. La care participă două părți. [După fr. bipartite, cf. lat. bis – de două ori, partitus – împărțit]. (Sursa: DN )

BIPARTÍT, -Ă adj. 1. alcătuit din două părți. 2. bilateral (3). (< fr. biparti, lat. bipartitus) (Sursa: MDN )

BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care are sau implică două părți. – Fr. biparti (lat. lit. bipartitus). (Sursa: DLRM )

bipartít (constituit din două părți) adj. → partit (Sursa: Ortografic )

BIPARTÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care cuprinde două părți; din două părți. 2) (despre acorduri, contracte, înțelegeri) Care implică prezența a două părți; realizat cu participarea a două părți. /<fr. biparti (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
bipartit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bipartit bipartitul biparti bipartita
plural bipartiți bipartiții bipartite bipartitele
genitiv-dativ singular bipartit bipartitului bipartite bipartitei
plural bipartiți bipartiților bipartite bipartitelor
vocativ singular
plural