BLEU adj. invar., s. n. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: blö] – Din fr. bleu. (Sursa: DEX '98 )

BLEU [pr.: blö] adj. invar. Care este de culoarea azurului; albastru-deschis. [Art. bleul] /<fr. bleu (Sursa: NODEX )

BLEU adj.invar. Albastru-deschis; azuriu. [Pron. blö. / < fr. bleu]. (Sursa: DN )

BLEU [pron. BLÖ] adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-deschis; azuriu. (< fr. bleu) (Sursa: MDN )

BLEU adj. invar. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: blö] – Fr. bleu. (Sursa: DLRM )

bleu1 (fr.) [eu pron. ö] adj. invar. (Sursa: DOOM 2 )

bleu2 (fr.) [eu pron. ö] s. n., art. bleu-ul; (nuanțe) pl. bleu-uri (Sursa: DOOM 2 )

BLEU adj. invar. azuriu, (înv.) havaiu. (De culoare ~.) (Sursa: Sinonime )