BLIDÁR, (1, 2) blidari, s. m., (3) blidare, s. n. 1. S. m. Meșteșugar care face blide. 2. S. m. Lingău, linge-blide, linge-talere. 3. S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. – Blid + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

BLIDÁR ~e n. Dulap de bucătărie (cu sau fără uși), prevăzut cu polițe pentru blide. /blid + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

BLIDÁR, blidare, s. n. (Pop.) Dulap cu polițe și fără uși în care se păstrează vase, tacâmuri etc. – Din blid + suf. -ar. (Sursa: DLRM )

BLIDÁR s. (reg.) uiegar. (Sursa: Sinonime )

blidár (raft) s. n., pl. blidáre (Sursa: Ortografic )

blidár m. Lingător de blide, lingău. (Rar.) S.n. pl. e Dulap de ținut blidele. (Sursa: Scriban )