BLUES subst. Dans lent, cu caracter visător, melancolic; melodia după care se dansează acest dans, care își are originea în cântecele negrilor din America. [Pr.: bluz] – Cuv. engl. (Sursa: DEX '98 )

BLUES [pr.: bluz] n. 1) Cântec popular nostalgic al negrilor din America, devenit mai târziu piesă de jaz. 2) Dans care se execută după această melodie. /Cuv. engl. (Sursa: NODEX )

BLUES s.n. Cântec popular nostalgic al negrilor din America, devenit apoi piesă instrumentală (de jaz), structurată în genere pe 12 măsuri, organizate melodic-armonic pe trei secvențe (fiecare de câte patru măsuri), primele două fiind identice. ♦ Dans care se execută în ritmul acestei muzici; foxtrot lent. [Pron. bluz, pl. -uri. / < engl. blues, cf. blue – albastru]. (Sursa: DN )

BLUES [BLUZ] s. n. cântec popular din folclorul negrilor americani, devenit piesă instrumentală (de jaz). (< amer. blues) (Sursa: MDN )

RB (rhythm and blues), muzică de dans specifică populației afro-americane, provenind din blues și gospel, lansată la începutul anilor ’40 ai sec. 20. Contribuie la apariția rock and roll-ului ca muzică a albilor americani. Din RB s-au desprins noile genuri: soul, funk, disco. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
blues   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular blues bluesul
plural bluesuri bluesurile
genitiv-dativ singular blues bluesului
plural bluesuri bluesurilor
vocativ singular
plural