DEX: blăni « Back blăní vb., ind. prez. 1 sg. blănésc, 3 sg. și pl. blănéște (Sursa: Ortografic ) 2) blănésc v. tr. (d. blană 2). Vest. Acoper saŭ căptușesc cu scînduri. (Sursa: Scriban ) 1) blănésc v. tr. (d. blană 1). Căptușesc cu blană. Fig. Iron. Trag o bătaĭe. – În vest îmbl-. (Sursa: Scriban ) Declinări/Conjugări blană (pl. blăni)   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular blană blana plural blăni blănile genitiv-dativ singular blăni blănii plural blăni blănilor vocativ singular blană, blano plural blănilor blană (pl. blănuri)   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular blană blana plural blănuri blănurile genitiv-dativ singular blăni blănii plural blănuri blănurilor vocativ singular blană, blano plural blănurilor blăni   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) blăni blănire blănit blănind singular plural blănește blăniți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) blănesc (să) blănesc blăneam blănii blănisem a II-a (tu) blănești (să) blănești blăneai blăniși blăniseși a III-a (el, ea) blănește (să) blănească blănea blăni blănise plural I (noi) blănim (să) blănim blăneam blănirăm blăniserăm, blănisem* a II-a (voi) blăniți (să) blăniți blăneați blănirăți blăniserăți, blăniseți* a III-a (ei, ele) blănesc (să) blănească blăneau blăniră blăniseră * Formă nerecomandată