BOȚ1, boțuri, s. n. Cocoloș. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

BOȚ2, boțuri, s. n. Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore. – Din rus. boț. (Sursa: DEX '98 )

BOȚ ~uri n. 1) Bucată sferică de dimensiuni reduse dintr-o materie; cocoloș. ~ de mămăligă. ◊ A face ~ a) a da formă rotundă unui lucru; b) a face să-și piardă integritatea; a mototoli. 2) Bulgăre de făină sau de mălai, rămas nefiert într-o mâncare; cocoloș; bulz; bol. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

BOȚ1, boțuri, s. n. Bucată mică, rotundă, dintr-o materie; cocoloș. (Sursa: DLRM )

BOȚ2, boțuri, s. n. Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore. (Sursa: DLRM )

BOȚ s. v. bulz. (Sursa: Sinonime )

BOȚ s. v. măsea. (Sursa: Sinonime )

boț (cocoloș, bucată de parâmă) s. n., pl. bóțuri (Sursa: Ortografic )

boț n., pl. urĭ și (vechĭ, rar azĭ) m. (cp. cu moț maĭ degrabă decît cu it. bosso, bolovan răŭ cĭoplit, bozza, unflătură; pv. bossa, fr. bosse). Est. Grămadă de pastă: un boț de aluat, de brînză, de unt, de mămăligă (care poate fi și umplut cu brînză, bulz). Mototol, ghĭomotoc. Fam. Un boț cu ochĭ, un copilaș. Vest. Chilimoț. V. bulgăre. (Sursa: Scriban )