BOMFÁIER, bomfaiere, s. n. Ferăstrău de mână pentru tăiat metale. [Acc. și: bómfaier] – Din engl. bonfire. (Sursa: DEX '98 )

BOMFÁIER ~e n. Ferăstrău de mână pentru tăiatul metalelor. [Sil. -fa-ier] /<germ. Bogenfeilen (Sursa: NODEX )

BOMFÁIER s.n. Ferăstrău de mână cu care se taie metale. [< germ. Bogenfeilen]. (Sursa: DN )

BOMFÁIER s. n. ferăstrău de mână pentru metale. (< engl. bonfire) (Sursa: MDN )

BOMFÁIER, bomfaiere, s. n. Ferăstrău de mână pentru tăiat metale. [Acc. și: bómfaier] (Sursa: DLRM )

bomfáier s. n. (sil. -fa-ier), pl. bomfáiere (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
bomfaier   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bomfaier bomfaierul
plural bomfaiere bomfaierele
genitiv-dativ singular bomfaier bomfaierului
plural bomfaiere bomfaierelor
vocativ singular
plural

bomfaier   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bomfaier bomfaierul
plural bomfaiere bomfaierele
genitiv-dativ singular bomfaier bomfaierului
plural bomfaiere bomfaierelor
vocativ singular
plural