BONJÚR interj. (Franțuzism) Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. – Din fr. bonjour. (Sursa: DEX '98 )

BONJÚR interj. Bună ziua! /<fr. bonjour (Sursa: NODEX )

BONJÚR interj. (Franțuzism) Bună ziua! [< fr. bonjour]. (Sursa: DN )

BONJÚR interj. bună ziua! (< fr. bonjour) (Sursa: MDN )

BONJÚR2, bonjururi, s. n. (Înv.) Haină la modă pe la jumătatea secolului al XIX-lea. – Din fr. bonjour. (Sursa: DLRM )

BONJÚR1 interj. (Franțuzism) Bună ziua! – Fr. bonjour. (Sursa: DLRM )

bonjúr2 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjúri (Sursa: DOOM 2 )

bonjúr (bonjururi), s. n. – 1. Bună ziua; formulă care se folosește încă în saloane și în chip amical. – 2. (Înv.) Costum european. Fr. bonjour. – Der. bonjurist, s. m. (în prima jumătate a sec. XIX, tînăr educat în Franța, cu idei reformiste, franțuzit). (Sursa: DER )

bonjúr interj. (Sursa: Ortografic )

bonjúr s. n., pl. bonjúruri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
bonjur (persoană; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonjur bonjurul
plural bonjuri bonjurii
genitiv-dativ singular bonjur bonjurului
plural bonjuri bonjurilor
vocativ singular
plural

bonjur (haină; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonjur bonjurul
plural bonjururi bonjururile
genitiv-dativ singular bonjur bonjurului
plural bonjururi bonjururilor
vocativ singular
plural