BOSCHÉT, boschete, s. n. Grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. – Din fr. bosquet. (Sursa: DEX '98 )

BOSCHÉT ~e n. Grup de arbori sau de arbuști, plantați într-o grădină pentru umbră sau în scop decorativ. /<fr. bosquet (Sursa: NODEX )

BOSCHÉT s.n. Tufiș format din arbuști (plantați). [Cf. fr. bosquet, it. boschetto]. (Sursa: DN )

BOSCHÉT s. n. tufiș din arbuști (plantați). (< fr. bosquet, it. boschetto) (Sursa: MDN )

BOSCHÉT, boschete, s. n. Tufiș într-o grădină sau într-un parc, format din arbuști plantați. – Fr. bosquet. (Sursa: DLRM )

boschét (boschéte), s. n. – Grup de arbuști. Fr. bosquet, din it. boschetto. (Sursa: DER )

boschét s. n., pl. boschéte (Sursa: Ortografic )

boschét n., pl. e (fr. bosquet, d. it. boschetto, dim. d. bosco, pădure. V. buchet). Tufiș de copăceĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
boschet   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular boschet boschetul
plural boschete boschetele
genitiv-dativ singular boschet boschetului
plural boschete boschetelor
vocativ singular
plural