BRACONIÉR, braconieri, s. m. 1. Persoană care braconează. [Pr.: -ni-er] – Din fr. braconnier. (Sursa: DEX '98 )

BRACONIÉR s.m. Om care vânează sau pescuiește fără voie, fără permis. [Pron. -ni-er. / < fr. braconnier]. (Sursa: DN )

BRACONIÉR s. m. cel care braconează. (< fr. braconnier) (Sursa: MDN )

BRACONIÉR, braconieri, s. m. Cel care braconează. [Pr.: -ni-er] – Fr. braconnier. (Sursa: DLRM )

braconiér s. m. (sil. -ni-er), pl. braconiéri (Sursa: Ortografic )

BRACONIÉR ~i m. Persoană care practică braconajul; om care vânează sau pescuiește fără permisiune. [Sil. -ni-er] /<fr. braconnier (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
braconier   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular braconier braconierul
plural braconieri braconierii
genitiv-dativ singular braconier braconierului
plural braconieri braconierilor
vocativ singular
plural