BRICABRÁC, bricabracuri, s. n. (Franțuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate. – Din fr. bric-à-brac. (Sursa: DEX '98 )

BRICABRÁC s.n. (Franțuzism) (Magazin de) vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate. [< fr. bric-à-brac]. (Sursa: DN )

BRICABRÁC s. n. (magazin de) vechituri. (< fr. bric- à-brac) (Sursa: MDN )

bric-à-brác (fr.) / bricabrác s. n. (Sursa: DOOM 2 )

bricabrác s. n. (sil. -brac), pl. bricabrácuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
bricabrac   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bricabrac bricabracul
plural bricabracuri bricabracurile
genitiv-dativ singular bricabrac bricabracului
plural bricabracuri bricabracurilor
vocativ singular
plural