BRUTÁR, brutari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. – Brut (reg. „pâine neagră”) + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

BRUTÁR, brutari, s. m. Muncitor care fabrică pâine; (în trecut) proprietar de brutărie. – Din brut „pâine neagră” (puțin folosit) + suf. -ar. (Sursa: DLRM )

BRUTÁR s. (rar) pâinar, (Ban., Transilv. și Maram.) pec, pecar, (Mold., Bucov. și Ban.) pitar, (înv., în Transilv.) șuteu. (~ul face pâine.) (Sursa: Sinonime )

brutár s. m., pl. brutári (Sursa: Ortografic )

brutár m. (d. brut 1). Cel ce face saŭ vinde pîne. – Fem. -ăreasă, pl. ese. V. pitar. (Sursa: Scriban )

BRUTÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în fabricarea pâinii. 2) Vânzător într-o brutărie. 3) Proprietar al unei brutării. /brut + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
brutar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brutar brutarul
plural brutari brutarii
genitiv-dativ singular brutar brutarului
plural brutari brutarilor
vocativ singular
plural