BUMERÁNG, bumeranguri, s. n. Armă de lemn îndoit în formă de unghi obtuz, folosită de populația băștinașă a Australiei, care, datorită formei sale și a felului în care este aruncată, revine la locul de aruncare dacă n-a atins ținta. – Din fr. boumerang. (Sursa: DEX '98 )

BUMERÁNG ~uri n. 1) Armă confecționată dintr-o bucată de lemn curbat, care, fiind aruncată la distanță, revine la locul inițial, dacă nu a atins ținta. 2) fig. Acțiune ostilă orientată împotriva cuiva, care însă se întoarce împotriva acelei persoane care a inițiat-o. /<fr. boumerang (Sursa: NODEX )

BUMERÁNG s.n. Armă de vânătoare din lemn, folosită de australieni, având o formă specială de baston îndoit, care, aruncată, revine singură la locul de pornire. [Pl. -guri. / < fr. boumerang, engl. bumerang, germ. Bumerang < cuv. australian]. (Sursa: DN )

BUMERÁNG s. n. armă de luptă și de vânătoare din lemn, în formă de baston îndoit, la australienii băștinași, care, aruncată, neatingând ținta, revine la locul de pornire. ♦ efect de ~ = efect invers celui scontat, situație când un act de ostilitate, un argument se întoarce împotriva autorului său. (< fr., engl. boomerang, germ. Bumerang) (Sursa: MDN )

BUMERÁNG, bumeranguri, s. n. Armă folosită de australieni, care, datorită formei sale și modului cum este aruncată, revine la locul de aruncare. – Fr. boumerang. (Sursa: DLRM )

bumeráng s. n., pl. bumeránguri (Sursa: Ortografic )

BUMERÁNG (< fr., engl., germ.) s. n. 1. Armă de luptă și de vânătoare, din lemn, folosită de aborigenii australieni; are o formă specială de baston îndoit și, aruncată fiind, revine la locul de pornire dacă n-a atins ținta. Cunoscut în antichitate și de alte popoare. 2. Efect b. = reacție de apărare activă a indivizilor și colectivităților împotriva opiniilor și atitudinilor pentru care s-a făcut propagandă, putând duce la formarea unor opinii și atitudini contrare. (Sursa: DE )