CĂNÁTĂ s. v. cană. (Sursa: Sinonime )
cănátă f., pl. ățĭ și ate (bg. kanata, id., turc. kanata, alb. kǎnátă, mrom. cănată, ngr. kannáta, it. dial. cannata, mlat. cannata, d. canna, care vine d. vgerm. kanna, ngerm. kanne, cană. V. cantă. Cp. Bern. 1, 479). Ban. Trans. Cofer de adus apă. (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
cănată   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cănată cănata
plural cănate cănatele
genitiv-dativ singular cănate cănatei
plural cănate cănatelor
vocativ singular cănată, cănato
plural cănatelor