CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakim. (Sursa: DEX '98 )

CACÓM2 ~uri n. înv. Blană de hermină. /<turc. kakim (Sursa: NODEX )

CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Înv. și reg.) 1. (Zool.) Hermină. 2. Blana acestui animal. – Tc. kakim. (Sursa: DLRM )

CACÓM s. v. hermină. (Sursa: Sinonime )

cacóm (blană) s. n., pl. cacómuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
cacom (blană; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cacom cacomul
plural cacomuri cacomurile
genitiv-dativ singular cacom cacomului
plural cacomuri cacomurilor
vocativ singular
plural