CALVÁR, calvaruri, s. n. Chin, suferință, durere îndelungată; încercare grea. – Din fr. calvaire, lat. calvarium. (Sursa: DEX '98 )

CALVÁR ~uri n. Suferință fizică sau morală grea; chin îndelungat și dureros. /<lat. calvarium, fr. calvaire (Sursa: NODEX )

CALVÁR s.n. Chin, suferință; durere îndelungată. [Pl. -ruri, -re. / < fr. calvaire, cf. lat. calvarium]. (Sursa: DN )

CALVÁR s. n. chin, suferință; durere îndelungată, supliciu. (< fr. calvaire, lat. calvarium) (Sursa: MDN )

CALVÁR, calvaruri, s. n. Chin, suferință; încercare grea. – Fr. calvaire (lat. lit. calvarium). (Sursa: DLRM )

CALVÁR s. 1. v. chin. 2. v. tortură. (Sursa: Sinonime )

Calvar ≠ voluptate (Sursa: Antonime )

calvár s. n., pl. calváruri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
calvar (pl. calvaruri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular calvar calvarul
plural calvaruri calvarurile
genitiv-dativ singular calvar calvarului
plural calvaruri calvarurilor
vocativ singular
plural