CANÁR, canari, s. m. Mică pasăre cântătoare cu pene galbene (Serinus canaria). – Din fr. canari. (Sursa: DEX '98 )

CANÁR s.m. Pasăre cântătoare, mică, cu pene galbene. [< fr. canari, cf. sp. canario < Canare – arhipelag în Oceanul Atlantic]. (Sursa: DN )

CANÁR s. m. pasăre cântătoare, mică, cu pene galbene. (< fr. canari, sp. canario) (Sursa: MDN )

CANÁR, canari, s. m. Mică pasăre cântătoare cu pene galbene (Serinus canaria). – Fr. canari. (Sursa: DLRM )

canár adj. invar. (reg. înv.) de primă calitate. (Sursa: DAR )

canár (canári), s. m. – Mică pasăre cîntătoare cu pene galbene, Serinus canarius. – Mr. canari. Sp. canario, prin intermediul ngr. ϰανάρι; cf. tc. kanarya, alb. kanar. – Der. cănăriță, s. f. (femela canarului); cănăriu, adj. (galben). (Sursa: DER )

canár adj. – În expresia (înv.) zahăr canar, zahăr din Canare, zahăr rafinat. De la Canarias, prin intermediul terminologiei comerciale orientale. (Sursa: DER )

canár s. m., pl. canári (Sursa: Ortografic )

1) canár m. (ngr. kanári, it. canário și canarino, sp. canario, de unde vine fr. canari, adică „din insulele Canare”, de unde e originară această păsărică). Un fel de scatiŭ galben, une-orĭ verzuĭ la cap și aripĭ. Sămînță de canar saŭ de canarĭ saŭ pentru canarĭ, un fel de meĭ cu care se nutresc canariĭ captivĭ (phálaris canariensis). – Fem. cănăriță, pl. e. – Din pricina frumusețiĭ și a cînteculuĭ eĭ, această nenorocită păsărică a ajuns să trăĭască de generațiunĭ într´o veșnică captivitate în casele oamenilor de cel maĭ prost gust. Omuluĭ civilizat nu-ĭ poate plăcea captivitatea unuĭ animal! (Sursa: Scriban )

2) canár adj. (d. ngr. kánna, trestie). Vechĭ. Zahăr canar, zahăr de trestie (adică de cel maĭ bun). (Sursa: Scriban )

CANÁR ~i m. Pasăre cântătoare, de talie mică, cu penajul viu colorat, originară din Insulele Canare. /<fr. canari (Sursa: NODEX )

MEIUL-CANÁRILOR s. v. iarba-cănărașului. (Sursa: Sinonime )

méiul-canárilor s. m. (Sursa: Ortografic )