CANCELARIÁT cancelariate, s. n. Funcția de cancelar; localul unde își exercită cancelarul atribuțiile. [Pr.: -ri-at] – Cancelar + suf. -iat. Cf. germ. Kanzellariat. (Sursa: DEX '98 )

CANCELARIÁT s.n. Funcția de cancelar; localul unde acesta își exercită atribuțiile. [Pron. -ri-at. / cf. fr. cancellariat]. (Sursa: DN )

CANCELARIÁT s. n. funcția de cancelar; localul unde își exercită atribuțiile. (< fr. cancellariat) (Sursa: MDN )

CANCELARIÁT, cancelariate, s. n. Funcția de cancelar; localul unde își exercită cancelarul atribuțiile. [Pr.: -ri-at] – Din cancelar. (Sursa: DLRM )

cancelariát s. n. (sil. -ri-at), pl. cancelariáte (Sursa: Ortografic )

CANCELARIÁT ~e n. 1) Funcție de cancelar. 2) Reședință a unui cancelar. [Sil. -ri-at] /<fr. cancellariat (Sursa: NODEX )