CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare. – Din germ. Kandel[zucker]. (Sursa: DEX '98 )

CÁNDEL n. Zahăr în cristale transparente. /<germ. Kandel[zucker] (Sursa: NODEX )

CÁNDEL s.n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. [< germ. Kandel(zucker)]. (Sursa: DN )

CÁNDEL s. n. zahăr cristalizat în prisme transparente. (< germ. Kandel/zucker/) (Sursa: MDN )

CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. – Germ. Kandel[zucker]. (Sursa: DLRM )

CÁNDEL s. 1. (pop.) zahăr de gheață. (Suge o bucată de ~.) 2. candel negru = miambal. (Sursa: Sinonime )

cándel s. n. – Zahăr cristalizat în prisme mari. Germ. Kandel(zucker), din arab. qandi; cf. it. candito, sp. cande. Răspîndit prin comerț (Borcea 180). (Sursa: DER )

cándel s. n. (Sursa: Ortografic )

cándel n. (germ. kandel- [zucker, zahăr], d. it. candito, cristalizat, vorbind de zahăr; fr. candi, candel, d. ar. qandi, zahăr de trestie; ngr. kándi [scris kánti]). Munt. Zahăr cristalizat (mold. zahar de gheață). (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
candel   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular candel candelul
plural
genitiv-dativ singular candel candelului
plural
vocativ singular
plural