CAPITULÁ, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A înceta ostilitățile și a se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. (Despre oameni) A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a nu mai continua o acțiune, o discuție; a ceda. – Din fr. capituler, lat. capitulare. (Sursa: DEX '98 )

CAPITULÁ vb. I. intr. (Despre o armată, un stat etc.) A depune armele, a se preda învingătorului. ♦ (Fig.) A da înapoi, a ceda, a se da învins. [< fr. capituler]. (Sursa: DN )

CAPITULÁ vb. intr. (despre un beligerant) a înceta ostilitățile, predându-se învingătorului. ◊ (fig.; despre oameni) a ceda, a se da învins. (< fr. capituler, lat. capitulare) (Sursa: MDN )

CAPITULÁ, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a ceda. – Fr. capituler (lat. lit. capitulare). (Sursa: DLRM )

CAPITULÁ vb. (MIL.) a ceda, a se preda, (înv.) a se închina. (Cetatea a ~.) (Sursa: Sinonime )

CAPITULÁ vb. v. abandona, ceda, renunța. (Sursa: Sinonime )

capitulá vb., ind. prez. 1 sg. capituléz, 3 sg. și pl. capituleáză (Sursa: Ortografic )

A CAPITULÁ ~éz intranz. 1) (despre armate, țari beligerante) A se preda inamicului, acceptând condițiile acestuia. 2) fig. A ceda în fața greutăților; a renunța la părerile sale. /<lat. capitulare, fr. capituler (Sursa: NODEX )

capituléz v. intr. (mlat. capitulo, -áre, d. capitulum, articul [!], clauză). Încetez a maĭ rezista, cedez, mă predaŭ. (Sursa: Scriban )