caramaníu / caramanlíu adj. m., f. caramaníe / caramanlíe; pl. m. și f. caramaníi / caramanlíi (Sursa: DOOM 2 )

caramalíŭ și -níŭ, -íe adj. (turc. karamanli). Se zice despre un fel de covoare în care firele colorilor [!] în linie dreaptă sînt separate între ele. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
caramaniu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular caramaniu caramaniul caramanie caramania
plural caramanii caramaniii caramanii caramaniile
genitiv-dativ singular caramaniu caramaniului caramanii caramaniei
plural caramanii caramaniilor caramanii caramaniilor
vocativ singular
plural