CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. (Sursa: DLRM )

carcaléte1 / carcaléț (persoană, insectă) s. m., pl. carcaléți (Sursa: DOOM 2 )

carcaléte (băutură) s. n. (Sursa: Ortografic )

carcaléte și -éț m. (bg. skakalec, lăcustă). Sud. Om fără căpătîĭ (în est „amant”). Șpriț compus din sirop, vin, apă gazoasa [!] și puțin rom (numaĭ forma -ete). (Sursa: Scriban )

CARCALÉTE ~ți m. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

carcaléte/carcaléț (persoană, insectă) s. m., pl. carcaléți (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
carcalete   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carcalete carcaletele
plural carcaleți carcaleții
genitiv-dativ singular carcalete carcaletelui
plural carcaleți carcaleților
vocativ singular carcalete
plural carcaleților