CATADICSÍ, catadicsesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A găsi de cuviință, a socoti de demnitatea sa (să facă ceva); a binevoi. – Din ngr. katadéhome. (Sursa: DEX '98 )
CATADICSÍ, catadicsesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A găsi de cuviință, a socoti de demnitatea sa (să facă ceva). – Ngr. katadehomai. (Sursa: DLRM )
CATADICSÍ vb. v. binevoi. (Sursa: Sinonime )
catadicsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3. pl. catadicsésc, imperf. 3 sg. catadicseá; conj. prez. 3 sg. și pl. catadicseáscă (Sursa: Ortografic )
A CATADICSÍ ~ésc tranz. fam. (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A găsi de cuviință. ~ să discute. /<ngr. katadéhomai (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
catadicsi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) catadicsi catadicsire catadicsit catadicsind singular plural
catadicsește catadicsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) catadicsesc (să) catadicsesc catadicseam catadicsii catadicsisem
a II-a (tu) catadicsești (să) catadicsești catadicseai catadicsiși catadicsiseși
a III-a (el, ea) catadicsește (să) catadicsească catadicsea catadicsi catadicsise
plural I (noi) catadicsim (să) catadicsim catadicseam catadicsirăm catadicsiserăm, catadicsisem*
a II-a (voi) catadicsiți (să) catadicsiți catadicseați catadicsirăți catadicsiserăți, catadicsiseți*
a III-a (ei, ele) catadicsesc (să) catadicsească catadicseau catadicsiră catadicsiseră
* Formă nerecomandată