CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval. (Sursa: DEX '98 )

CAVÁL ~e n. Instrument muzical, asemănător cu fluierul, dar mai mare ca acesta, făcut din lemn de paltin sau de alun. /<turc. kaval (Sursa: NODEX )

CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Tc. kaval. (Sursa: DLRM )

caválă, cavále, s.f. (înv.) iapă. (Sursa: DAR )

cavál (cavale), s. n. – Fluier ciobănesc cu cinci găuri. – Mr. căval. Tc. kaval (Șeineanu, II, 96; Meyer 184; Lokotsch 1135); cf. alb. kavali, bg., sb. kaval. (Sursa: DER )

cavál (fluier) s. n., pl. cavále (Sursa: Ortografic )

cavál n., pl. e (turc. alb. bg. kavál). Fluĭer mare cĭobănesc (64 c.m.) cu șase găurĭ în grupe de cîte treĭ. (Sursa: Scriban )