CAVALIÉR, cavaliere, s. n. 1. Terasă înaltă, construită într-o fortificație, pentru amplasarea tunurilor. 2. Cordon de pământ sau de alte materiale de-a lungul unui drum, format prin curățarea șanțurilor. [Pr.: -li-er] – Din fr. cavalier. (Sursa: DEX '98 )

CAVALIÉR s.n. 1. Terasă înaltă, construită într-o fortificație, pentru amplasarea tunurilor. 2. Cordon continuu de pământ sau de alte materiale de-a lungul unui drum, format prin curățirea șanțurilor. [Pron. -li-er, var. cavalieră s.f. / < fr. cavalier]. (Sursa: DN )

CAVALIÉR, -Ă I. adj. perspectivă ~ă = proiecție oblică a obiectelor pe un plan, ca și cum ar fi văzute dintr-un punct situat la infinit; plan ~ = plan stabilit după această perspectivă. II. s. n. 1. terasă înaltă, într-o fortificație, pentru amplasarea tunurilor. 2. cordon continuu de pământ sau alte materiale de-a lungul unui drum, rezultat din curățirea șanțurilor. (< fr. cavalier) (Sursa: MDN )

cavaliér s. n. (sil. -li-er), pl. cavaliére (Sursa: Ortografic )