CÉTERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara). (Sursa: DEX '98 )

CÉTERĂ ~e f. reg. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, pe care sunt întinse patru coarde, ce vibrează când sunt atinse cu arcușul (sau sunt ciupite); scripcă; vioară. /<lat. cithera (Sursa: NODEX )

CÉTERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara). (Sursa: DLRM )

CÉTERĂ s. v. scripcă, vioară, violină. (Sursa: Sinonime )

cetéră (-re), – 1. (Înv.) Citolă. – 2. (Trans.) Vioară. – Var. ceateră, ce(a)tără. Lat. cithera (Pușcariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. cet(e)ra. Este dublet. de la chitară (var. ghitară), s. f., din ngr. ϰιυάρα, sau din it. chitarra (mr. chithară), și de la țițeră, s. f. (Trans., vioară), din mag. citera (Cihac, II, 488). – Der. cetera, vb. (Trans., a cînta la ceteră sau vioară; Mold., a m*****a a importuna, a deranja), cf. Philippide, ZRPh., XXXI (1907), p. 303; ceteraș, s. m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. citerás; chitarist, var. ghitarist, s. m. (persoană care cîntă la chitară). (Sursa: DER )

céteră s. f., g.-d. art. céterii; pl. céteri (Sursa: Ortografic )

céteră f., pl. e și ĭ (lat. cithera = cithara, d. vgr. kithára; it. cétera și cetra. V. chitară, citeră). Vechĭ. Azĭ. Trans. vest. Vioară, lăută, diblă. – Și cétără, pl. ere, erĭ (Ps. Ș.). (Sursa: Scriban )