CETERÁ, céter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră. (Sursa: DEX '98 )

CETERÁ, céter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră. (Sursa: DLRM )

ceterá vb., ind. prez. 1 sg. céter, 3 sg. și pl. céteră (Sursa: Ortografic )

CÉTERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara). (Sursa: DEX '98 )

A CETERÁ céter pop. 1. intranz. înv. A cânta din ceteră (sau din alt instrument cu coarde). 2. tranz. pop. 1) (persoane) A deranja întruna și insistent cu același lucru; a pisa; a necăji; a plictisi. 2) (hăituri, colinde etc.) A spune pe de rost, expresiv și cu intonație adecvată; a declama; a recita. /Din ceteră (Sursa: NODEX )

CÉTERĂ ~e f. reg. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, pe care sunt întinse patru coarde, ce vibrează când sunt atinse cu arcușul (sau sunt ciupite); scripcă; vioară. /<lat. cithera (Sursa: NODEX )

CÉTERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara). (Sursa: DLRM )

et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. (Sursa: DOOM 2 )

CÉTERĂ s. v. scripcă, vioară, violină. (Sursa: Sinonime )

cetéră (-re),1. (Înv.) Citolă. – 2. (Trans.) Vioară. – Var. ceateră, ce(a)tără. Lat. cithera (Pușcariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. cet(e)ra. Este dublet. de la chitară (var. ghitară), s. f., din ngr. ϰιυάρα, sau din it. chitarra (mr. chithară), și de la țițeră, s. f. (Trans., vioară), din mag. citera (Cihac, II, 488). – Der. cetera, vb. (Trans., a cînta la ceteră sau vioară; Mold., a m*****a a importuna, a deranja), cf. Philippide, ZRPh., XXXI (1907), p. 303; ceteraș, s. m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. citerás; chitarist, var. ghitarist, s. m. (persoană care cîntă la chitară). (Sursa: DER )

céteră s. f., g.-d. art. céterii; pl. céteri (Sursa: Ortografic )

céteră f., pl. e și ĭ (lat. cithera = cithara, d. vgr. kithára; it. cétera și cetra. V. chitară, citeră). Vechĭ. Azĭ. Trans. vest. Vioară, lăută, diblă. – Și cétără, pl. ere, erĭ (Ps. Ș.). (Sursa: Scriban )

ceteréz v. intr. și tr. (d. ceteră). Maram. Cînt din ceteră. (Sursa: Scriban )