CHILIPÍR, chilipiruri, s. n. Afacere avantajoasă sau câștig neașteptat. ♦ (Concr.) Lucru foarte ieftin; marfă cumpărată la un preț foarte avantajos. – Din tc. kelepir. (Sursa: DEX '98 )

CHILIPÍR ~uri n. 1) Profit fără prea multă osteneală. 2) Marfă luată cu preț foarte mic. /<turc. kelepir (Sursa: NODEX )

CHILIPÍR, chilipiruri, s. n. Afacere avantajoasă, câștig neașteptat, (fără muncă). ♦ (Concr.) Lucru foarte ieftin, marfă luată pe un preț de nimic. – Tc. kelepir. (Sursa: DLRM )

CHILIPÍR s. 1. (pop. și fam.) pleașcă, pomană, (înv.) ghelir, locma, (fig.) sfârâială. (Cumpără-l, e un adevărat ~.) 2. v. avantaj. (Sursa: Sinonime )

chilipír (chilipíruri), s. n. – 1. Lucru ieftin, cumpărare de marfă la un preț mic. – 2. Pleașcă. – Mr. chilipure, megl. chilipir. Tc. kelepir (Roesler 596; Șeineanu, II, 111; Meyer 221; Lokotsch 1156; Ronzevalle 147); cf. ngr. ϰελεπίρι, sb. ćelepir. – Der. chilipirgi, vb. (a căuta chilipiruri; a înșela); chilipirgiu, s. m. (oportunist), din tc. kelepirci. (Sursa: DER )

chilipír s. n., pl. chilipíruri (Sursa: Ortografic )

chilipír n., pl. urĭ (turc. kelepir). Fam. Ocaziune, pleașcă. Marfă de chilipir, ĭeftină și bună. A cumpăra de chilipir, a cumpăra ĭeftin și bun. (Sursa: Scriban )