CHINÉZ1, chinezi, s. m. (Reg., înv.) Primar. – Din scr. knez, magh. kenéz. (Sursa: DEX '98 )

CHINÉZ2, -Ă, chinezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Chinei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Chinei sau chinezilor2 (1), privitor la China sau la chinezi2; chinezesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de chinezi2 (1). [Pl. m. și chinejiChina (n. pr.) + suf. -ez. (Sursa: DEX '98 )

CHINÉZ1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Chinei sau populației ei; din China. /China n. pr. + suf. ~ez (Sursa: NODEX )

CHINÉZ2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Chinei sau este originară din China. /China n. pr. + suf. ~ez (Sursa: NODEX )

CHINÉZĂ f. art. Limba chinezilor. /China n. pr. + suf. ~ez[ă] (Sursa: NODEX )

-CHINÉZĂ v. chino1-. (Sursa: DN )

CHINÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din China. II. adj. care aparține Chinei sau chinezilor. ♦ arta ~ă = artă dezvoltată în China, prezentând o arhitectură specifică (pagode, temple) cu o bogată decorație pictată, o sculptură în bronz, jad, fildeș, legată de cult, pictură pe mătase (suluri), sau pe zidurile templelor etc. ◊ (s. f.) limbă din familia de limbi sino-tibetane vorbită de chinezi. (< China + -ez) (Sursa: MDN )

-CHINÉZĂ elem. chin-. (Sursa: MDN )

CHINÉZ1, chinezi, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a Chinei. [Pl. și chineji] – It. chinese. (Sursa: DLRM )

CHINÉZ2, chinezi, s. m. (Reg., înv.) Primar. – Sb. knez (magh. kenéz). (Sursa: DLRM )

CHINÉZ3, -Ă, chinezi, -e, adj. Al Chinei sau al populației ei, privitor la China sau la populația ei; chinezesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de chinezi. [Pl. m. și chineji] – It. chinese. (Sursa: DLRM )

CHINÉZ s. v. primar. (Sursa: Sinonime )

CHINÉZ s., adj. 1. s. (înv.) chitai. (Un ~ din Beijing.) 2. chinezesc. (Cultura, civilizația ~.) (Sursa: Sinonime )

chinéz (primar) s. m., pl. chinézi (Sursa: Ortografic )

chinéz s. m. (locuitor al Chinei), adj. m., pl. chinézi; f. sg. chinéză, pl. chinéze (Sursa: Ortografic )

chinéză (limba) s. f., g.-d. art. chinézei (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
chinez (pl. -i)   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chinez chinezul chine chineza
plural chinezi chinezii chineze chinezele
genitiv-dativ singular chinez chinezului chineze chinezei
plural chinezi chinezilor chineze chinezelor
vocativ singular chinezule chinezo
plural chinezilor chinezelor