CÍNCILEA, CÍNCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”: de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al patrulea și al șaselea. ◊ Expr. A fi a cincea roată la car (sau la căruță)= a se afla pe un plan cu totul secundar, a fi de prisos. – Cinci + le + a. (Sursa: DEX '98 )

cíncilea (precedat de al), num. m., f. a cíncea (Sursa: Ortografic )

cíncilea (al) m. și a cíncea f., num. ord. Care vine după al patrulea rînd: anu al cincilea, al cincilea an, clasa a cincea, a cincea clasă. (Sursa: Scriban )