CÓCTEIL, cocteiluri, s. n. 1. Băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (cu ingrediente). 2. Recepție de proporții mai modeste. [Scris și: cocktail] – Din engl., fr. cocktail. (Sursa: DEX '98 )

COCTÉIL -uri n. 1) Băutură obținută dintr-un amestec de alcool cu sirop. 2) Recepție cu un număr redus de participanți (la care se servește această băutură). /<fr., engl. cocktail (Sursa: NODEX )

COCTÉIL s.n. 1. Băutură de origine americană, preparată dintr-un amestec de diferite lichide alcoolice (lichior, coniac, vin) și diferite ingrediente. 2. Reuniune la care se servește această băutură. [Pron. coc-teil, pl. -luri, var. coctail s.n. / < engl., fr. cocktail]. (Sursa: DN )

CÓCTEIL s. n. 1. băutură dintr-un amestec de lichior, coniac sau vin cu zeamă de lămâie, sirop de zahăr și gheață. 2. reuniune mondenă la care se servește această băutură. 3. (fig.) ansamblu constituit dintr-un amestec de elemente diverse. 4. ~ Molotov = proiectil ofensiv constând dintr-o sticlă umplută cu un lichid exploziv. (< engl., fr. cocktail) (Sursa: MDN )

coctéil s. n. (sil. -teil), pl. coctéiluri (Sursa: Ortografic )

COCKTAIL s. n. v. cocteil. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
cocteil   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocteil cocteilul
plural cocteiluri cocteilurile
genitiv-dativ singular cocteil cocteilului
plural cocteiluri cocteilurilor
vocativ singular
plural

cocteil   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocteil cocteilul
plural cocteiluri cocteilurile
genitiv-dativ singular cocteil cocteilului
plural cocteiluri cocteilurilor
vocativ singular
plural