CODICÍL, codicile, s. n. Act întocmit în formă testamentară prin care se modifică sau se completează conținutul inițial al unui testament. – Din fr. codicille, lat. codicillus. (Sursa: DEX '98 )

CODICÍL ~e n. jur. Parte suplimentară a unui testament, adăugată după legalizarea acestuia. /<fr. codicille lat. codicillus (Sursa: NODEX )

CODICÍL s.n. Adaos, îndreptare ulterioară la un testament. [Pl. -le, -luri, (s.m.) -li. / < fr. codicille, cf. lat. codicillus]. (Sursa: DN )

CODICÍL s. n. adaos, modificare ulterioară la un testament. (< fr. codicille, lat. codicillus) (Sursa: MDN )

CODICÍL s. (JUR.) (înv.) catastișel, răvășel. (~ la un testament.) (Sursa: Sinonime )

codicíl s. n., pl. codicíle/codicíluri (Sursa: Ortografic )

codicíl n., pl. e (lat. codicillus, d. codex, codice). Adaus orĭ schimbare la un testament (vechĭ catastișel orĭ răvășel). (Sursa: Scriban )