|
COEDITÁ vb. tr. a edita în asociație cu cineva (o operă) (< co- + edita) (Sursa: MDN )
| coedita verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) coedita | coeditare | coeditat | coeditând | singular | plural | | coeditează | coeditați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | coeditez | (să) coeditez | coeditam | coeditai | coeditasem | | a II-a (tu) | coeditezi | (să) coeditezi | coeditai | coeditași | coeditaseși | | a III-a (el, ea) | coeditează | (să) coediteze | coedita | coedită | coeditase | | plural | I (noi) | coedităm | (să) coedităm | coeditam | coeditarăm | coeditaserăm, coeditasem* | | a II-a (voi) | coeditați | (să) coeditați | coeditați | coeditarăți | coeditaserăți, coeditaseți* | | a III-a (ei, ele) | coeditează | (să) coediteze | coeditau | coeditară | coeditaseră | * Formă nerecomandată
|