COFÉTURI s. n. pl. Diverse sortimente de bomboane, de zaharicale etc. – Din ngr. ko[n]féta. (Sursa: DEX '98 )

COFÉTURI f. pl. Produse de cofetărie; dulciuri; zaharicale. /<ngr. ko[n]féta (Sursa: NODEX )

COFÉTURI s. pl. dulciuri (pl.), zaharicale (pl.), (reg.) zăhărele (pl.), (grecism înv.) zumaricale (pl.). (A mâncat multe ~.) (Sursa: Sinonime )

coféturi s. n. pl. (Sursa: Ortografic )

coféturĭ n. pl. (dintr´un singular maĭ vechĭ confet, apoĭ cofet, d. ngr. kuféta, maĭ vechĭ konféta, n. pl., care vine d. it. confetto, bomboană, și corespunde cu lat. confectus, „făcut la un loc”. V. confete, confecțiune, infect. Cp. și cu anghimaht). Rar azĭ. Bomboane. V. condit. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cofeturi   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural cofeturi cofeturile
genitiv-dativ singular
plural cofeturi cofeturilor
vocativ singular
plural cofeturilor