COLABORATÓR, -OÁRE, coaboratori, -oare, s. m. și f. Persoană care colaborează (la o acțiune, la o lucrare, la o publicație). – Din fr. collaborateur. (Sursa: DEX '98 )

COLABORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care colaborează cu cineva la o lucrare, la elaborarea unei opere științifice, artistice etc. ♦ Cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. [Cf. fr. collaborateur]. (Sursa: DN )

COLABORATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care colaborează. ◊ cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. (< fr. collaborateur) (Sursa: MDN )

COLABORATÓR s. (înv.) conlucrător. (Are un ~ foarte capabil.) (Sursa: Sinonime )

colaboratór s. m., pl. colaboratóri (Sursa: Ortografic )

colaboratór, -oáre adj. și s. Care colaborează. (Sursa: Scriban )

COLABORATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care colaborează. 2) Persoană care participă în calitate de autor de articole, studii etc. la o publicație periodică. ~ la un ziar. 3) Persoană care lucrează într-o instituție științifică sau de cultură. ~ științific. /<fr. collaborateur (Sursa: NODEX )

COLABORATOÁRE s. (înv.) soață. (~ la o lucrare.) (Sursa: Sinonime )

colaboratoáre s. f., g.-d. art. colaboratoárei; pl. colaboratoáre (Sursa: Ortografic )