COLCEÁC, colceacuri, s. n. (Înv.) Un fel de gheată care se încheia cu copci. – [Var.: colceág, colcegi, s. m.] – Din tc. kolçak. (Sursa: DEX '98 )

colceác s. n. /colceág s. m., pl. n. colceácuri/m. colcégi (Sursa: Ortografic )

colceác și -eág n., pl. ege (turc. kolčak, manșon; bg. sîrb. rus. kolčák, manșon. V. colac). Vechĭ. Manșon. S. m., pl. egĭ. Pl. Tuzlucĭ care se încheĭe cu copcĭ. (Sursa: Scriban )