COLUZIÚNE, coluziuni, s. f. (Rar) Înțelegere secretă între două părți, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. collusion, lat. collusio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

COLUZIÚNE s.f. (Rar) Înțelegere secretă între două părți, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia. [Cf. lat. collusio, fr. collusion]. (Sursa: DN )

COLUZIÚNE s. f. înțelegere secretă între două părți, personaje etc. în defavoarea unei a treia. ( (Sursa: MDN )

coluziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. coluziúnii; pl. coluziúni (Sursa: Ortografic )

coluziúne f. (lat. collúsio, -ónis. V. a- și i-luziune). Jur. Înțelegere secretă între doĭ în prejudiciu altuĭa. – Și -úzie. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
coluziune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coluziune coluziunea
plural coluziuni coluziunile
genitiv-dativ singular coluziuni coluziunii
plural coluziuni coluziunilor
vocativ singular coluziune, coluziuneo
plural coluziunilor