COMBATÁNT, -Ă, combatanți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care ia (este apt să ia) parte la lupte, care aparține unei unități militare de luptă. ♦ Fig. Care luptă activ, care militează pentru triumful unor idei. – Din fr. combattant. (Sursa: DEX '98 )

COMBATÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♦ (Fig.) Cel care luptă activ (pentru o idee, pentru un scop etc.). [< fr. combattant]. (Sursa: DN )

COMBATÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ◊ (fig.) luptător activ (pentru o idee, un scop etc.). ( (Sursa: MDN )

COMBATÁNT s. 1. (MIL.) luptător. (Asociația foștilor ~ți.) 2. v. militant. (Sursa: Sinonime )

combatánt adj. m., s. m., pl. combatánți; f. sg. combatántă, pl. combatánte (Sursa: Ortografic )

combatánt, -ă adj. și s. (fr. combattant). Care combate, care se bate, luptător (maĭ ales cu armele): sanitariĭ armateĭ nu-s combatanțĭ. (Sursa: Scriban )

COMBATÁNT ~tă (~ți, ~te) și substan-tival 1) Care ia parte la lupte; participant la război. 2) fig. Care luptă activ pentru o cauză; luptător înfocat; militant. /<fr. combattant (Sursa: NODEX )