COMBATÍV, -Ă, combativi, -e, adj. Care luptă cu dârzenie și cu perseverență pentru susținerea unui punct de vedere, a unei idei, a unei concepții. – Din fr. combatif. (Sursa: DEX '98 )

COMBATÍV, -Ă adj. Dârz, perseverent în luptă, în susținerea unui punct de vedere, a unei idei etc. [Cf. it. combativo, fr. combatif]. (Sursa: DN )

COMBATÍV, -Ă adj. dârz, perseverent în luptă, în susținerea unui punct de vedere, a unei idei etc. (‹ fr. combatif) (Sursa: MDN )

COMBATÍV adj. critic, polemic. (Ton ~.) (Sursa: Sinonime )

combatív adj. m., pl. combatívi; f. sg. combatívă, pl. combatíve (Sursa: Ortografic )

COMBATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care luptă cu dârzenie și cu perseverență; caracterizat prin luptă activă și dârză. Poezie ~ă. /<fr. combatif (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
combativ   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular combativ combativul combati combativa
plural combativi combativii combative combativele
genitiv-dativ singular combativ combativului combative combativei
plural combativi combativilor combative combativelor
vocativ singular combativule combativo
plural combativilor combativelor