COMBINÉR, -Ă, combineri, -e, s. m. și f. Muncitor calificat care manevrează o combină. [Var.: combainér, -ă s. m. și f.] (Sursa: DEX '98 )

COMBINÉR, -Ă s.m. și f. Manipulant al unei combine; combainist. [Var. combainer, -ă s.m.f. / < combină + -er, cf. rus. kombainer]. (Sursa: DN )

COMBINÉR, -Ă s. m. f. manipulant al unei combine. (după rus. kombainer) (Sursa: MDN )

COMBINÉR s. combainist. (~ul conduce o combină.) (Sursa: Sinonime )

combinér s. m., pl. combinéri (Sursa: Ortografic )

COMBINÉR ~i m. Muncitor calificat care conduce o combină. /combină + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
combiner   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular combiner combinerul combine combinera
plural combineri combinerii combinere combinerele
genitiv-dativ singular combiner combinerului combinere combinerei
plural combineri combinerilor combinere combinerelor
vocativ singular combinerule combinero
plural combinerilor combinerelor