COMENTÁRIU, comentarii, s. n. 1. Apreciere, comentare (în spirit critic) a unei probleme, a unui eveniment etc.; material publicistic prezentând o asemenea apreciere. 2. Explicare a unei opere literare, istorice etc., făcută adesea prin note marginale; interpretare. – Din fr. commentaire, lat. commentarium. (Sursa: DEX '98 )

COMENTÁRIU s.n. 1. Apreciere critică a unei probleme, a unui eveniment etc.; explicare, explicație. ♦ (Peior.) Interpretare răuvoitoare a faptelor, a spuselor cuiva. 2. Interpretare a unei opere literare, istorice etc. [Pron. -riu., pl. -ii. / cf. fr. commentaire, lat. commentarium]. (Sursa: DN )

COMENTÁRIU s. n. 1. apreciere critică a unei probleme, a unui eveniment etc.; analiză, explicare. ◊ (peior.) interpretare răuvoitoare a faptelor sau a spuselor cuiva. 2. interpretare a unei opere literare, istorice etc. ◊ (pl.) memorii istorice. 3. (inform.) text explicativ care însoțește un program pentru a-l face mai clar, dar fără influență asupra algoritmului. (< fr. commentaire, lat. commentarius) (Sursa: MDN )

COMENTÁRIU s. 1. explicație, glosă, notă. (~ la un text.) 2. (pop.) tâlc. (~l evangheliei.) (Sursa: Sinonime )

comentáriu s. n. [-riu pron. -rĩu], art. comentáriul; pl. comentárii, art. comentáriile (sil. -ri-i-) (Sursa: Ortografic )

comentáriu n. (lat. com-mentarius, d. mens, mentis, minte). Pl. Observațiuni p. înțelegerea unuĭ text. Fig. Interpretare răutăcĭoasă: o povestire fără comentariĭ. Comentariile luĭ Cezar, memoriile istorice ale luĭ Cezar. – Și -ar, pl. e. (Sursa: Scriban )

COMENTÁRIU ~i n. 1) Ansamblu de note scrise sau de remarci orale prin care se comentează un text. 2) Expozeu critic de noutăți sau de informații. 3) Material public care conține un astfel de expozeu. [Sil. -ta-riu] /<fr. commentaire, lat. commentarium (Sursa: NODEX )