COMPONÉNȚĂ, componențe, s. f. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire. – Compon[ent] + suf. -ență (după absent-absență). (Sursa: DEX '98 )

COMPONÉNȚĂ s.f. Reunire a mai multor elemente într-un întreg; compoziție, alcătuire. [< component] (Sursa: DN )

COMPONÉNȚĂ s. f. totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire. (< compon/ent/ + -ență) (Sursa: MDN )

COMPONÉNȚĂ s. alcătuire, compoziție, structură. (Comisia are următoarea ~ ...) (Sursa: Sinonime )

componénță s. f., g.-d. art. componénței; pl. componénțe (Sursa: Ortografic )

COMPONÉNȚĂ ~e f. 1) Modalitate de structurare internă a elementelor componente ale unui întreg; compoziție. 2) Ansamblu de elemente componente; compoziție. /com-pon[ent] + suf. ~ență (Sursa: NODEX )