CONCENTRÁT1, concentrate, s. n. 1. Produs bogat în minerale utile, obținut prin concentrare (3). 2. Produs alimentar caracterizat prin volum mic și printr-un procent mare de substanțe hrănitoare, care poate fi consumat după ce, în prealabil, a fost încălzit, fiert în apă etc. – Din fr. concentré. (Sursa: DEX '98 )

CONCENTRÁT2, -Ă, concentrați, -te, adj. 1. Care are o concentrație mare. ◊ Furaje concentrate = nutrețuri de origine vegetală sau animală cu valoare nutritivă ridicată, bogate în proteine și cu procent redus de apă. 2. (Despre stil, limbaj) Concis. – V. concentra. (Sursa: DEX '98 )

CONCENTRÁT, -Ă adj. Care are concentrație mare. // s.n. 1. Produs minier cu substanțe utile extrase din minereu steril, folosit în metalurgie. 2. Produs alimentar obținut prin uscarea și presarea unui aliment fără ca acesta să-și piardă calitățile nutritive. [< concentra, cf. germ. Konzentrat]. (Sursa: DN )

CONCENTRÁT1 s. n. 1. produs minier bogat în minerale utile, prin eliminarea sterilului. 2. produs alimentar de volum mic și procent mare de substanțe nutritive. (<germ. Konzentrat, fr. concentré) (Sursa: MDN )

CONCENTRÁT2, -Ă adj. 1. care are concentrație mare. ◊ furaje -e = nutrețuri de origine vegetală sau animală cu valoare nutritivă ridicată. 2. (despre stil) concis. (<concentra) (Sursa: MDN )

CONCENTRÁT adj. 1. v. prescurtat. 2. v. concis. 3. încordat. (Expresia ~ a cuiva; om ~.) 4. v. tare. (Sursa: Sinonime )

Concentrat ≠ diluat, distrat (Sursa: Antonime )

concentrát s. n., pl. concentráte (Sursa: Ortografic )

concentrát, -ă adj. Din care s´a scos o parte din partea apoasă: alcool, acid concentrat. Fig. Necomunicativ, mocnit. (Sursa: Scriban )

CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) acumula într-un singur loc; a (se) îndrepta spre un singur punct. 2. Tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezerviști, în timp de pace, pentru instrucție, pentru ca aceștia să-și completeze pregătirea militară sau pentru alte motive. ♦ A strânge mai multe unități militare într-o anumită zonă. 3. Refl. A-și încorda întreaga atenție sau gândire într-o singură direcție; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. Tranz. (Chim.) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. Tranz. A separa dintr-un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile sterile. – Din fr. concentrer. (Sursa: DEX '98 )

A CONCENTRÁ ~éz tranz. 1) A face să se concentreze. 2) (rezerviști) A mobiliza în timp de pace din diverse motive (pentru instrucție, pentru perfecționarea pregătirii militare etc.). 3) (trupe militare) A aduna într-un singur loc în scopuri strategice. 4) (auzul, atenția etc.) A aplica cu un efort într-o singură direcție. 5) chim. (soluții, lichide) A face să aibă o concentrație mai mare. /<fr. concentrer (Sursa: NODEX )

A SE CONCENTRÁ mă ~éz intranz. 1) A se strânge în cantitate mare (într-un singur loc). 2) A-și încorda atenția (într-o singură direcție). /<fr. concentrer (Sursa: NODEX )

CONCENTRÁT ~e n. 1) Produs alimentar cu volum redus, având un procent ridicat de substanțe hrănitoare. 2) Produs industrial brut bogat în materii prime utile. 3) chim. Substanță obținută prin flotație. 4) Furaj de origine vegetală sau animală cu valoare nutritivă ridicată. /v. a concentra (Sursa: NODEX )

CONCENTRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un singur loc, într-un anumit centru. 2. tr. A chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 3. refl. A-și aținti privirea, a-și încorda atenția într-un anumit punct, către ceva; a fi absorbit de ceva. 4. tr. A mări procentul unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. tr. A separa părțile cu minereuri utile din minereul brut. [< fr. concentrer, cf. it. concentrare]. (Sursa: DN )

CONCENTRÁ vb. I. refl. a (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un (singur) loc; a (se) îndrepta spre un (singur) punct. II. refl. a-și încorda atenția, gândirea într-o (singură) direcție; a fi preocupat de ceva. III. tr. 1. a chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 2. a mări procentul unui component într-o soluție, într-un amestec. 3. a separa părțile cu minereuri utile din minereul brut. (<fr. concentrer) (Sursa: MDN )

CONCENTRÁ vb. 1. v. acumula. 2. a (se) masa. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.) 3. v. comasa. 4. v. prescurta. 5. a se încorda. (Se ~ pentru a urmări cele spuse.) 6. (fig.) a focaliza, a polariza. (El a ~ atenția tuturor.) (Sursa: Sinonime )

A (se) concentra ≠ a (se) dispersa, a (se) împrăștia (Sursa: Antonime )

A concentra ≠ a desconcentra, a dilua (Sursa: Antonime )

concentrá vb., ind. prez. 1 sg. concentréz, 3 sg. și pl. concentreáză (Sursa: Ortografic )

concentréz v. tr. (con- și centru; fr. concentrer). Adun într´un singur punct, grămădesc: a concentra armata. Fig. A-țĭ concentra mînia, a o opri, a o ascunde. Chim. Fac maĭ gros, fac să i se evaporeze o parte din apă: a concentra un acid. V. comasez. (Sursa: Scriban )