CONCÉPT, concepte, s. n. 1. Idee generală care reflectă just realitatea; noțiune 2. Ciornă, schiță, bruion. – Din fr. concept. (Sursa: DEX '98 )

CONCÉPT s.n. 1. Noțiune, idee generală. 2. Ciornă, bruion, schiță. [Pl. -te. / cf. fr. concept, lat. conceptus]. (Sursa: DN )

CONCÉPT s. n. 1. idee, noțiune care constituie treapta cea mai înaltă de abstractizare în reflectarea realității. 2. ciornă, bruion, schiță. (<fr. concept, lat. conceptus) (Sursa: MDN )

CONCÉPT s. 1. v. noțiune. 2. v. ciornă. (Sursa: Sinonime )

concépt s. n., pl. concépte (Sursa: Ortografic )

concépt n., pl. e (lat. conceptum). Prima ideĭe concepută de spirit. Prima redactare (în opoz. cu „copie”). – Mold. pop. conțet (d. germ. pol.), pricepere, glagorie, minte, ideĭe. V. conțopist. (Sursa: Scriban )

CONCÉPT ~e n. 1) log. Idee generală despre o clasă de obiecte sau de fenomene din realitatea înconjurătoare; noțiune. 2) Variantă inițială schematică a unei lucrări; ciornă; schiță. /<fr. concept (Sursa: NODEX )

CONCÉPT (‹ fr., lat., 3 germ.) s. n. 1. (LOG.) Semnificația unui termen; noțiune reflectînd trăsături esențiale ale unei clase de obiecte și distingîndu-se de alte noțiuni printr-un grad mare de generalitate (ex. „materie”, „spirit” etc., în timp ce „navetist”, „vînzător” etc. sînt noțiuni simple). 2. (FILOZ.) Formă de cunoaștere obținută prin abstractizarea caracteristicilor esențiale ale obiectelor. 3. Ciornă, schiță, bruion. (Sursa: DE )