CONDENSÓR, condensoare, s. n. Dispozitiv al unui instrument optic care servește la concentrarea și dirijarea luminii într-o direcție determinată. – Din fr. condenseur. (Sursa: DEX '98 )

CONDENSÓR s.n. Dispozitiv optic, format din mai multe lentile convergente, care fac parte din sistemul de iluminare al unui microscop sau al unui aparat de proiecție. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / < fr. condenseur, cf. engl. condenser]. (Sursa: DN )

CONDENSÓR s. n. dispozitiv optic din mai multe lentile convergente, care fac parte din sistemul de iluminare al unui microscop sau aparat de proiecție. (< fr. condenseur, engl. condenser) (Sursa: MDN )

condensór s. n., pl. condensoáre (Sursa: Ortografic )

CONDENSÓR ~oáre n. (la unele aparate optice) Dispozitiv folosit pentru concentrarea luminii asupra unei suprafețe date. ~ de microscop. /<fr. condenseur (Sursa: NODEX )

condensatór n., pl. oare (d. condensez). Fiz. Aparat de condensat electricitatea, aburu orĭ alte forțe ale unuĭ motor. Recipient de răcit și de prefăcut în apă aburu uneĭ mașinĭ după ce a lucrat asupra pistonuluĭ. – Barb. condensor (fr. condenseur). (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
condensor (pl. condensoare)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condensor condensorul
plural condensoare condensoarele
genitiv-dativ singular condensor condensorului
plural condensoare condensoarelor
vocativ singular
plural

condensor (pl. condensori)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condensor condensorul
plural condensori condensorii
genitiv-dativ singular condensor condensorului
plural condensori condensorilor
vocativ singular
plural