CONFIÉNT, -Ă, confienți, -te, adj. (Franțuzism) Încrezător. [Pr.: -fi-ent] – Din fr. confiant. (Sursa: DEX '98 )

CONFIÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Încrezător. [Pron. -fi-ent. / < fr. confiant]. (Sursa: DN )

CONFIÉNT, -Ă adj. încrezător. (< fr. confiant) (Sursa: MDN )

CONFIÉNT adj. v. încrezător. (Sursa: Sinonime )

confiént adj. m. (sil. -fi-ent), pl. confiénți; f. sg. confiéntă, pl. confiénte (Sursa: Ortografic )

confiént, -ă adj. (fr. confiant, part. prez. d. confier, lat. confidere, a încredința). Barb. Încrezător. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
confient   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular confient confientul confientă confienta
plural confienți confienții confiente confientele
genitiv-dativ singular confient confientului confiente confientei
plural confienți confienților confiente confientelor
vocativ singular
plural