CONSILIÁ, consiliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A sfătui. [Pr.: -li-a] – Din fr. conseiller, lat. consiliari. (Sursa: DEX '98 )
CONSILIÁ vb. I. tr. (Liv.) A sfătui. [Pron. -li-a. / < lat. consiliari, cf. fr. conseiller]. (Sursa: DN )
CONSILIÁ vb. tr. a sfătui. (< fr. conseiller, lat. consiliari) (Sursa: MDN )
CONSILIÁ vb. v. îndruma, învăța, povățui, sfătui. (Sursa: Sinonime )
consiliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. consiliéz, 3 sg. și pl. consiliáză, 1 pl. consiliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. consiliéze; ger. consiliínd (sil. -li-ind) (Sursa: Ortografic )
A CONSILIÁ ~éz tranz. livr. A da sfaturi; a sfătui. [Sil. -li-a] /<fr. conseiller, lat. consiliari (Sursa: NODEX )
consiliéz v. tr. (fr. conseiller, d. lat. pop. consiliare, cl. -ári). Sfătuĭesc. (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
consilia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) consilia consiliere consiliat consiliind singular plural
consiliază consiliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) consiliez (să) consiliez consiliam consiliai consiliasem
a II-a (tu) consiliezi (să) consiliezi consiliai consiliași consiliaseși
a III-a (el, ea) consiliază (să) consilieze consilia consilie consiliase
plural I (noi) consiliem (să) consiliem consiliam consiliarăm consiliaserăm, consiliasem*
a II-a (voi) consiliați (să) consiliați consiliați consiliarăți consiliaserăți, consiliaseți*
a III-a (ei, ele) consiliază (să) consilieze consiliau consiliară consiliaseră
* Formă nerecomandată