CONSTRICTÍV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus. (Sursa: DEX '98 )

CONSTRICTÍV, -Ă adj. Consoană constrictivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin îngustarea canalului vocal, astfel încât aerul să se poată scurge în tot timpul emisiunii. [< fr. constrictif]. (Sursa: DN )

CONSTRICTÍV, -Ă adj. (consoană) care se pronunță prin îngustarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia în tot timpul emisiunii; fricativ, spirant, continuu (2). (< fr. constrictif, lat. constrictivus) (Sursa: MDN )

CONSTRICTÍV adj. (FON.) continuu, fricativ, spirant. (Consoană ~.) (Sursa: Sinonime )

constrictív adj. m., pl. constrictívi; f. sg. constrictívă, pl. constrictíve (Sursa: Ortografic )

CONSTRICTÍV ~ă (~i, ~e) (despre consoane) Care se articulează prin îngustarea canalului fonator, astfel încât se produce un zgomot de fricțiune. /<fr. constrictif, lat. con-strictivus (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
constrictiv   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constrictiv constrictivul constricti constrictiva
plural constrictivi constrictivii constrictive constrictivele
genitiv-dativ singular constrictiv constrictivului constrictive constrictivei
plural constrictivi constrictivilor constrictive constrictivelor
vocativ singular constrictivule constrictivo
plural constrictivilor constrictivelor