CONSTRICTÓR, -OÁRE, constrictori, -oare, adj. Care se restrânge, care se contractă ◊ Mușchi constrictor = mușchi care se contractă și închide orificiile naturale din corpul viețuitoarelor. – Din fr. constricteur. (Sursa: DEX '98 )

CONSTRICTÓR, -OÁRE adj. Care strânge, contractă. ◊ Mușchi constrictor = mușchi care, prin contractare, închide un orificiu. [Cf. fr. constricteur, lat. constrictor]. (Sursa: DN )

CONSTRICTÓR, -OÁRE adj. care strânge, contractă. ♦ mușchi ~ = mușchi care prin contractare închide un orificiu. (< fr. constricteur) (Sursa: MDN )

constrictór adj. m., pl. constrictóri; f. sg. și pl. constrictoáre (Sursa: Ortografic )

constrictór, -oáre adj. (lat. constrictor, care strînge. V. strict, strictură, strimt). Anat. Se zice despre un mușchĭ care strînge oare-care părțĭ. (Tot așa i se zice și mareluĭ șarpe boa, care ucide prada strîngînd-o și înădușind-o). (Sursa: Scriban )

CONSTRICTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care se contractă; care se restrânge. ◊ Mușchi ~ori mușchi care, prin contractare, închid un orificiu. Boa-~ șarpe tropical care strânge mortal victima încolăcind-o. /<fr. constricteur (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
constrictor   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constrictor constrictorul constrictoare constrictoarea
plural constrictori constrictorii constrictoare constrictoarele
genitiv-dativ singular constrictor constrictorului constrictoare constrictoarei
plural constrictori constrictorilor constrictoare constrictoarelor
vocativ singular
plural